România are peste 13.600 de săli de joc. Studiile recente din Europa arată că persoanele din zonele defavorizate sunt expuse mai mult la riscul consumului problematic de jocuri de noroc. Evidențiază faptul că impactul dependenței sau al consumului problematic de jocuri de noroc este resimțit mai intens în rândul populațiilor sărace și accentuează inegalitățile sociale deja existente.
Persoanele din zonele defavorizate sunt mai susceptibile să parieze pe cote mai mari, cu șanse mai mici de succes. Studiile din întreaga lume arată că veniturile caselor de pariuri vin nu doar de la cei care pierd cel mai mult jucând, ci și de la cei care nu-și pot permite să acopere aceste pierderi. Încercarea Finlandei de a avea un monopol de stat pentru jocurile de noroc nu a fost o soluție completă pentru riscurile socioeconomice asociate acestora.
Cinci din primele zece companii din România care au cheltuit cel mai mult pentru publicitate online în 2023 sunt din domeniul pariurilor și jocurilor de noroc. Reclamele la pariuri pe internet ajung la un public larg, chiar și în condițiile în care studiile arată o corelație între jocurile de noroc și creșterea sărăciei.
Un studiu realizat în 2014 de Institutul de Cercetare a Adicțiilor de la Universitatea din Buffalo arată că riscul de a avea probleme cu jocurile de noroc este mai mare în cartierele sărace. Jocurile de noroc sunt uneori percepute ca una dintre puținele modalități de a avansa financiar pentru cei defavorizați.
Alte cercetări arată că persoanele din cartierele defavorizate sunt mai susceptibile să joace la cazinouri online și să facă pariuri cu cote riscante. Consumul problematic de jocuri de noroc este asociat mai ales cu venituri mici, ceea ce face dificilă absorbția pierderilor financiare.
Comportamentul de consum din timpul crizelor economice arată că persoanele cu venituri mici sunt mai predispuse la jocuri de noroc. În plus, impactul social și economic negativ al jocurilor de noroc este mai accentuat în rândul celor mai săraci.
Veniturile din jocurile de noroc, provenite în principal de la persoanele cu venituri mici, pot fi considerate ca o “taxă regresivă”. Studiile arată că cei mai mari consumatori de jocuri de noroc generează o mare parte din veniturile caselor de pariuri, accentuând inegalitățile sociale.
În Finlanda, un studiu a arătat că persoanele care primesc asistență socială sunt mai expuse la consumul problematic de jocuri de noroc. Aceste plăți sociale ar putea fi redirecționate către jocurile de noroc, afectând bugetele destinate necesităților de zi cu zi.
Source link