„Din neoperarea acestor echipamente de videoloterie, ne așteptăm la o scădere destul de mare – undeva peste 100 de milioane de lei. În 2023, cifra de afaceri a fost de 1,2 miliarde de lei, deci s-ar apropia de 10%, susține directorul Loteriei.
Printre operatorii privați de „păcănele”, impactul legii este mult mai mare. Din cele aproximativ 70.000 de aparate autorizate în acest moment la nivel național, aproape 30.000 se găsesc în localitățile mici și sunt afectate de lege, a declarat pentru Panorama Cristian Pascu, directorul executiv al Asociației Organizatorilor și Producătorilor de Jocuri de Noroc din România.
Sunt afectați inclusiv operatorii care au autorizații în vigoare, susține acesta. Potrivit directorului AOPJNR, o autorizație pentru un aparat costă aproape 6.000 de euro anual.
Piața jocurilor de noroc din România e estimată la aproximativ 2-3 miliarde de euro. E un domeniu în care activează aproape 700 de firme care au activități de jocuri de noroc și pariuri, potrivit datelor centralizate în baza codului CAEN specific.
Loteria Română are o cotă de piață de aproximativ 11%. Din această poziție, în 2022 a înregistrat un profit brut de 166 de milioane de lei (circa 33 milioane euro), iar în 2023 acesta a crescut la 192 de milioane de lei (aproape 39 milioane euro).
90% din acest surplus merge la bugetul de stat, compania fiind în subordinea Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului.
Când și unde se joacă mai mult la Loto
Perioadele din an în care românii se înghesuie să completeze un bilet la loto sunt în preajma sărbătorilor, când se organizează extrageri speciale și sunt puse în joc premii mari.
Pe măsură ce valoarea premiului cel mare crește, crește și interesul. Imediat după ce e câștigat premiul cel mare, interesul scade până când apar din nou sume mai mari în joc.
În 2023, spre exemplu, cele șase numere au fost ghicite de doar două ori. Valoarea premiului din luna iunie a anului trecut s-a ridicat la aproximativ 10 milioane de euro, record istoric.
Județele din care Loteria Română a încasat cei mai mulți bani de la jucătorii de Loto (toate variantele), în primele patru luni din 2024 (ianuarie-aprilie), sunt:
1. București
2. Constanța
3. Brașov
4. Iași
5. Cluj
Dincolo de business. Există cu adevărat joc responsabil?
În jurul jocurilor de noroc, ale Loteriei sau ale operatorilor privați, s-au născut în ultimii ani multe controverse. De la agresivitatea și omniprezența reclamelor la jocuri de noroc în spațiul public, până la împânzirea localităților cu săli de „păcănele” și pariuri, multe asociații civice au atras atenția că fenomenul a scăpat de sub control și că, în acest sens, e nevoie de o reglementare mai dură.
Pentru a-și apăra imaginea, companiile din industrie au derulat la nivel național o campanie sub umbrela Asociației Joc Responsabil (AJR), din care fac parte și câțiva psihologi.
Loteria Română anunța că sprijină inițiativa și, în acest context, persoanele care se confruntă cu „probleme cauzate de practicarea în exces a jocurilor de noroc”.
Psihoterapeutul Eugen Hriscu atrage însă atenția că lucrurile nu stau chiar așa. El amintește că această campanie a AJR a fost promovată inclusiv în școli, anul trecut.
„Practic, este reclamă deghizată făcută acestui drog (jocuri de noroc), targetând cei mai vulnerabili membri ai societății: adolescenții”, a explicat pentru Panorama medicul psihiatru, specialist în prevenirea și tratamentul dependențelor, în cadrul Clinicii Atelier PSY.
Eugen Hriscu remarcă și cum industria caută să găsească noi grupuri țintă, altele decât cele tradiționale. Ar fi vizate acum și femeile tinere.
„Din trei testimoniale de pe site-ul AJR, de la jucători adolescenți, două aparțineau unor fete de 16-18 ani, care vorbeau despre cât de mult le-a plăcut jocul de noroc. Inițial, vorbesc în termeni pozitivi și abia apoi adaugă că au avut probleme, dar știm că creierul adolescenților este setat în așa fel încât să vadă doar partea pozitivă și interesantă dintr-o experiență”, afirmă el.
Când vine vorba de jocuri de noroc, există, totuși, o diferență de nocivitate. De pildă, diferența dintre Loto și păcănele e ca „diferența dintre canabis și heroină”, susține psihiatrul.
Dar pentru că, de regulă, consumatorul caută câștigul imediat (lucru oferit cel mai des de „păcănele”), multe alte tipuri de jocuri s-au aliniat și ele acestei strategii. La fel a procedat și Loteria Română.
„Unul dintre elementele care definesc jocul de noroc e intervalul de timp dintre pariat și aflarea rezultatelor. Cu cât e mai scurt acest interval, cu atât efectul e mai adictiv. E motivul pentru care Loteriile au trecut de la o extragere săptămânală – cum era Loto 6/49 cu ceva timp în urmă – la două extrageri pe săptămână, au trecut la loterii instant, în care poți să pariezi pe curse de câini”, afirmă expertul.
Se întâmplă la fel și la pariurile sportive: „poți să pariezi că în următoarele 10 minute se va da gol, nu trebuie să pariezi doar pe rezultatul meciului și să aștepți câteva ore sau zile de la momentul pariului”, afirmă expertul.
Directorul Loteriei Române e conștient de faptul că instituția pe care o conduce e pusă, de multe ori, în aceeași oală cu operatorii privați de jocuri de noroc.
„Politicile de joc responsabil pot să fie perfecționate tot timpul. Nimeni nu e perfect. Noi, atâta timp cât am putut să implementăm o politică de joc responsabil, am implementat-o. Totuși, eu simt că cetățenii români au altă abordare față de Loteria Română. Suntem practic un etalon de încredere pentru români, Loteria e percepută ca un bun al tuturor românilor”, afirmă Ionuț-Valeriu Andrei.
În România, există două categorii de persoane care nu au voie să joace sau să cumpere bilete în agențiile Loto: cei declarați indezirabili și cei care au depus cereri de autoexcludere.
„Am fost obligați să înregistrăm și cereri de autoexcludere: dacă eu sunt dependent și am un moment de luciditate, mă duc într-o agenție și fac o cerere de autoexcludere pe o anumită perioadă. Pe de altă parte, dacă sunt persoane care au spart aparate de joc sau au creat probleme, putem să-i declarăm indezirabili”, spune directorul Loteriei Române.
La solicitarea Panorama, Loteria Română ne-a transmis și numărul de cereri de autoexcludere (care se pot face pe perioade de șase luni, un an sau cinci ani), dar și numărul jucătorilor declarați indezirabili.
Source link
