România deține peste 13.600 de săli de joc. Conform unor studii europene recente, oamenii din zonele defavorizate sunt expuși în mod deosebit la riscurile jocurilor de noroc. Fenomenul reflectă realitatea că dependența de jocurile de noroc afectează în special populațiile sărace și agravează inegalitățile sociale existente.
Persoanele din zonele defavorizate sunt mai susceptibile să parieze pe cote mai mari, având șanse mai mici de câștig. Studiile indică faptul că veniturile caselor de pariuri nu vin doar de la cei care pierd cel mai mult, ci și de la cei care nu-și pot permite să acopere aceste pierderi.
În Finlanda, încercarea de a avea un monopol de stat nu a rezolvat toate riscurile sociale și economice asociate jocurilor de noroc.
Conform unei monitorizări realizate de BRAT, cinci din primele zece companii din România care investesc cel mai mult în publicitate online sunt din industria jocurilor de noroc. Reclamele la jocuri de noroc sunt omniprezente online, în ciuda unor studii care indică o legătură între jocurile de noroc și agravarea sărăciei.
Studiile arată că persoanele din mediile defavorizate sunt mai predispuse să joace la cazinouri online sau să facă pariuri cu riscuri mari. Problemele legate de jocurile de noroc sunt corelate cu anumite aspecte ale sărăciei, cum ar fi instabilitatea locuirii sau dezavantajele din cartierele de reședință.
Veniturile mai mici sunt asociate cu cheltuieli mai mari proporțional cu jocurile de noroc. Jocurile de noroc pot amplifica inegalitățile sociale și sărăcia, afectând în special persoanele cu resurse financiare reduse.
În timpul crizelor economice, persoanele cu venituri mai mici continuă să joace jocuri de noroc, în timp ce ratele de participare din mediile bogate scad.
S-a constatat că jocurile de noroc adună majoritatea veniturilor din categoria celor 5% de consumatori cu pierderi cele mai mari. Fenomenul afectează în special persoanele din mediile defavorizate, expunându-le la riscuri financiare mai mari.
În Finlanda, jocurile de noroc sunt organizate ca un monopol guvernamental, însă nici această politică nu a reușit să prevină consecințe negative precum dependența și riscurile financiare. Aproximativ două treimi din veniturile din jocurile de noroc proveneau de la persoane cu consum problematic.
Studiile arată că persoanele care primesc beneficii sociale sunt mai susceptibile la consumul riscant de jocuri de noroc. Aceste plăți sociale sunt adesea cheltuite cu jocurile de noroc, contribuind la creșterea inegalității și sărăciei.
În concluzie, studiile demonstrează că veniturile din jocurile de noroc provin nu doar de la cei care pierd sume mari, ci și de la cei care suportă dificultăți financiare.
Source link
