Când joci la “pacanele”, norocul este o întâmplare afișată pe ecranul aparatului. Dar până acolo ea este “programată” dintr-o combinație de cifre înainte de asamblarea aparatului. Wall-street.ro vă prezintă ce se întâmplă în softul aparatului astfel încât jucătorii să nu păcălească niciodată aparatul și să câștige doar când îi lovește norocul.
Una dintre marile fabrici de acest tip de aparate se află în orașul Dumbrăveni din județul Sibiu și îi aparține unui om de afaceri local, Octavian Manu. Compania Baum Games produce aparate de jocuri de sloturi din 1993, iar anul trecut a ajuns la cifra de afaceri de 54 de milioane de lei (aproximativ 13 milioane de euro), de la aproximativ 46 de milioane de lei în 2012, și un profit de 7,3 milioane lei, în creștere de la 4,7 în 2012.
Baum Games fabrică lunar aproximativ 400 de aparate, iar din producția totală pe un an 60%-70% înseamnă export în America de Sud (Columbia, Peru, Mexic), dar și în Irlanda și Austria. Manu se bazează pe export pentru că, potrivit lui, piața din România este una medie și puțin profitabilă pentru vânzarea de aparate.
Producerea unui aparat costă 4.500 de euro, însă prețurile de vânzare variază până la zeci de mii. “Un aparat model mai vechi poate să coste în România 2.000 de euro, iar un aparat din ziua de azi bun și performant poate să coste 15.000 sau 20.000 de euro”, a explicat Manu.
Potrivit proprietarului, niciun jucător nu poate să prevadă dacă va câștiga sau nu la următoarea mână de joc, cum niciun programator experimentat nu poate face vreo modificare în softul vreunui acestui aparat astfel încât să mărească șansa de câștig. “Placa de bază este produsă de noi. Practic, placa de bază nu este altceva decât un computer un pic mai mic decât un computer personal, dar are aceleași funcționalități”, a spus Octavian Manu.
De exemplu, pentru un joc numit “Gypsy”, matematica din spatele lui este împărțită pe cinci role (cinci coloane într-un Excel) pe care sunt diferite simboluri. Cine obține șase simboluri pe rola, primește puncte. Simbolurile și punctele setate într-un Excel apar sub formă unui tabel de câștig în partea de sus pe ecranul aparatului de joc.
Simbolurile sunt niște cifre introduse în sistemul hexazecimal și sunt practic o traducere a denumirilor care apar în joc. Deci este mai simplu de programat punând numele în cifre. Dacă toată programarea se bazează pe niște cifre, atunci toată programare se rezumă la 0 și 1.
Calculul simbolurilor pe rola se face în funcție de ce se vrea de la jocul respectiv, adică să plătească mai des și sume mai mici sau mai rar și sume mai mari. Acest lucru se poate obține din aranjarea simbolurilor pe role și din tabela de câștig. Jocurile plătesc între 92% și 96% jucătorului care câștigă. În fabrica lui Octavian Manu, jocurile sunt setate să plătească în general 94%.
„Legislația din România spune că procentul de câștig trebuie să fie mai mult de 70%, însă nu este nimeni obligat, nici măcar în Las Vegas, să afișeze procentul de plată. Din punctul meu de vedere, ca producător, interesul meu este ca jocul să aibă procentul de plată cât mai mare pentru că atunci este cât mai atractiv pentru jucător și operatorul are interesul ca procentul de plată să fie cât mai mic, dar nu foarte mic, pentru că atunci el este conștient că dacă este foarte mic nu se va juca nimeni la acea mașină”, susține Octavian Manu.
În urma cu 15 ani, aparatele plateau sub 90%. Acum, însă, tendința pieței, prin firmele mari care au intrat în țară, este de a crește spre 96%, în timp ce 94% este mediu. „Sunt politici de marketing. Am deschis o sală nouă și vreau să aduc jucătorii la mine. Cum pot să-i aduc? Dându-le niște câștiguri mai mari. Nimeni nu mai are interes ca aparatele să plătească mai puțin”, explică antreprenorul.
Dacă în Excelul din spatele jocului este schimbat un simbol pe rola, procentajul de câștig se schimbă în scădere sau în creștere în funcție de modificările din tabel. Pentru 100% câștig, trebuie modificate mai multe cifre.
„Tabelul din spatele jocului este foarte sensibil. Dacă modific o singură cifră, el deja își modifică mult procentul. Toată lumea se gândește că jocurile au plătit o dată câștigătorului și apoi cineva le face să nu mai plătească. Dar nu. Jocurile au o matematică fixă, însă rolele se învârt aleatoriu. Deci este un generator de număr aleatoriu care alege la întâmplare câte un simbol de pe fiecare rola. Tocmai faptul că este aleatoriu nimeni nu poate să prevadă ce se va întâmpla la următoarea mână”, subliniază Octavian Manu.
Rezultatele din joc nu pot fi prevăzute de un jucător pentru că un ciclu maxim până la reluarea acestor rezultate, care sunt întâmplătoare, se închide la 100 sau 200 de milioane de spinuri. Un joc durează 7 secunde, iar dacă cineva s-ar juca continuu, în 24 de ore ar ajunge la 15.000 de spinuri. Totuși, Manu susține că procentul câștigător poate fi obținut și în 10.000 sau 20.000 de spinuri.
Datele din spatele jocurilor sunt setate odată cu asamblarea aparatelor și nu pot fi schimbate de viitorul proprietar. Programarea jocului se face în general în limbajul de programare C++, însă poate fi făcută și în Delphi, iar cifrele sunt introduse în sistemul hexazecimal. Producerea aparatelor trebuie să respecte standardul internațional GLI-11, iar printre cerințele acestuia este și imposibilitatea de a modifica de altcineva în afară de producător procentul de plată către câștigător.
Octavian Manu susține astfel că un programator foarte bun nu ar putea interveni în baza de date a jocului. „Programarea unui astfel de joc are 80.000 de linii de programare. Apoi, acel programator ar trebui să știe ce tip de procesor și ce tip de hardware se află în spatele aparatului. Dacă un soft este finalizat, rezultatul compilării, care este 0 și 1, nu mai poate fi modificat”, subliniază managerul de la Baum Games.
El mai spune că, dacă ar face un joc prost, în 90 de milioane de spinuri, mașina respectivă nu o plătește nimic, iar în 10 milioane de spinuri o să plătească foarte mult. „ Și atunci nimeni nu va cumpăra mașina respectivă și nimeni nu se va juca pe ea. Trebuie să fie un oarecare echilibru. Sunt softuri care plătesc mai des și sume mai mici și softuri care plătesc mai rar și sume mai mari. De exemplu, cazinourile tind să folosească softuri care plătesc mai rar și sume mai mari. Ideal ar fi ca barurile să facă invers. Adică să-și țină clienții acolo în bar, să mai bea câte o bere sau ceva, să se joace și să nu poată pierde mulți bani. M-am referit acum la piața din Las Vegas. Piața din România este una medie, nu avem o piață în care să existe jucători foarte mari”, susține Octavian Manu.
Pe lângă producerea aparatele de jocuri de sloturi, Octavian Manu are și săli de jocuri în Sighișoara și alte localități din centrul țării. El spune că momentan nu intenționează să extindă numărul de săli în țară, ci se va concentra pe exportul în America de Sud.
Spre deosebire de alte piețe, în România industria jocurilor de sloturi este o piață medie. Astfel, doar 3% din români joacă la jocurile de sloturi, spre deosebire de 20% care aleg să joace la loto.
În 2012, industria de slot-machines a contribuit direct și indirect la PIB-ul României cu 560 de milioane de euro (0,4%), potrivit unui studiu PricewaterhouseCoopers. Tot în același an valoarea pieței de slot-machines era de 422 de milioane de euro, iar taxele și contribuțiile colectate de stat s-au ridicat la 255 milioane de euro. În urmă cu doi ani, piața număra 55.000 de aparate și peste 27.000 de locuri de muncă, potrivit cifrelor prezentate de RomSlot și Romanian Bookmakers.
Source link
