În România, nu există un studiu instituțional care să arate clar numărul persoanelor dependente de jocurile de noroc, dar o simplă vizită într-o agenție de pariuri sau într-un cazino poate oferi o perspectivă sumbră asupra acestui fenomen care pare să fi scăpat de sub control. Industria de pariuri și jocuri de noroc, atât în mediul fizic, cât și online, a înregistrat creșteri semnificative în ultimii ani. Un exemplu este monitorizarea companiilor de profil, unde cinci dintre primele zece firme care cheltuiesc cel mai mult pe publicitate online în România sunt din domeniul jocurilor de noroc, cu o cotă de piață de 22,1%.
Instituțiile statului au încercat să limiteze dependența de jocurile de noroc cu anumite măsuri, cum ar fi legea referitoare la sălile de jocuri de noroc în localitățile mici sau creșterea taxelor pentru câștigurile din aceste activități. De exemplu, taxele sunt structurate pe trei niveluri, variind între 3% pentru sume mici și 40% pentru sume mari. În ciuda acestor măsuri impuse pariorilor, banii colectați nu sunt întotdeauna folosiți pentru programe de combatere a acestui fenomen.
BCR, UniCredit Bank, ING Bank, Raiffeisen Bank, Exim Banca Românească și Salt Bank taxează tranzacțiile pentru jocurile de noroc din cauza riscurilor crescute asociate acestui domeniu. Aceste bănci au introdus comisioane pentru tranzacțiile efectuate online sau la comercianții care activează în acest sector. Comisioanele variază între 1% și 5 lei plus un procentaj din valoarea tranzacției.
Băncile motivează taxarea tranzacțiilor pentru jocurile de noroc prin reglementările stricte în privința prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului. Aceste reguli necesită o atenție suplimentară pentru tranzacțiile legate de jocurile de noroc, din cauza riscurilor implicate. Prin implementarea acestor comisioane, băncile își doresc să reducă riscurile de fraudă și să se conformeze cerințelor de pe piață în vederea evitării dependenței, în special în rândul tinerilor.
Source link
