Una câte una, tradițiile străbunilor noștri, cele care au modelat fibra românismului autentic, sunt abandonate de noua generație. Și poate cea mai tristă decădere a românismului este tranziția nenaturală de la căutarea de premii sub capac la trivialul dat în păcănele.
Bunicii și părinții noștri se trezeau dimineața cu gândul la premiul de sub capac și dădeau pe gât de dimineața până seara sticle de bere doar ca să găsească odată premiul de sub capac. Să stai și să aștepți să-ți cadă un premiu din cer, dar nu pe uscat, ci cu băuturica alături, iată esența românismului!
Acum, în schimb, avem un obicei venit de la Las Vegas, să lovim păcănele și să așteptăm să se alinieze corect lămâile și cireșele. Totul e controlat de un computer care e programat să te amăgească. Căutatul sub capac nu era electronic, era un gest mecanic, mult mai trainic. E clar, nu ne mai face bine ca nație! Dacă rămânem cu păcănelele și nu revenim la premiul de sub capac, românismul moare!
Source link
